Pe-albastru-ntins al largei zări
Pluteşte-o pânză albă-n mare
Ce caută în depărtări ?
Ce-o fi lăsat acasă oare ?
Se-apleacă-n vântul ce vuieşte
Catargu-mpins de-al mării joc,
Ea spre noroc nu năzuieşte
Dar nici nu fuge de noroc..
Albastre-s undele sub ea,
Cu aur soarele-o-ncunună
Dar ea, numai furtună vrea
Parc-ar fi linişte-n furtună
M.I.Lermontov


