Viata cu un idiot, “the true story”

vineri, 8 februarie, ora 19.00, cu doar sapte ore de la examenul de Phonetics and Phonology, de care am scapat “curat murdar”, dom’le !

[short-long story]

cum mi-au trimis ai mei bani, am fugit la agentia teatrala de p Balcescu si mi-am luat trei bilete la T.N. Radu Stanca – my only true way of having fun lately : pentru 1 februarie, piesa Casa de pe granita, pt 8 Viata cu un idiot, iar pentru 14 Faust.

Casa de pe granita a fost geniala, comedie tragica, pe alocuri cu mult prea exagerata, vorba cuiva, “prea se dau in spectacol”, dar m-au distrat destul de bine actorii in seara aceea incat sa nu-i reneg;

la Faust, pe 14, nu am mai ajuns, k ma voia tg.neamtz inapoi, asa ca, dupa ultimul examen de pe 12, cu parere de rau si a bittersweet taste, mi-am vandut biletul si am plecat la “civilizatie”, vorba lu’ Squishy.

[end of the short-long story]

Viata cu un idiot, Viktor Erofeev, regia Andriy Zholtak; am parcurs cu degetul intregul program al lunii februarie scris negru pe alb pe foi A3 si postate pe masa din lemn masiv-plastic in mai multe straturi .. cand am ales, mi-am zis: “hai sa fie asta!”

dupa lectura Idiotului lui F.M.Dostoievsky, am zis k ar putea fi o modalitate de a intelege mai bine personajul Printului Mâşkin, asa ca m-am dus la teatru intr-un suflet si cu inima deschisa, nu mai voiam comedii, eram satula pana peste cap de comedii porcoase sau cel putin pline de aluzii pornografice, la care oamenii mai mult sau mai putin selecti din sala de spectacole rad pe-nfundate si au reactii intarziate la un gest sau un cuvant mai pervers; voiam drama, eram insetata de ideea de tragic, voiam plansete si rugaminti, brutalitate si ura; m-am saturat de glume, totul e o gluma, zici ca ai glumit daca grimasa celui din fata ta a luat alte proportii si “faci o gluma” pe seama colegului ca sa depisteze ceilalti ca tu nu esti ca ei, ci mai special pentru ca tu intr-adevar ai simtul umorului;

si dorintele mi-au fost ideplinite .. prea ideplinite, dupa 2 ore si 40 de minute, paseam, deja, intr-o alta galaxie;

la jumatatea piesei mama si fiica -nemtoaice amandoua- “vecinele” mele din stanga au parasit sala, dupa inca un sfert de ora, “vecina” din dreapta facea, deja, semne din cap, .. era mult, prea mult pentru o singura seara, teatrul, definitia delectarii supreme, devenise, in acea seara chin, pacat, blestem …

intreaga incarcatura spirituala si mentala a piesei isi facea aparitia pe chipurile si in gesturile actorilor .. e greu sa traiesti cu un idiot

viata_cu_un_idiot_004.jpg viata_cu_un_idiot_026.jpg

viata_cu_un_idiot_044.jpg

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: