secretlyII

… si-l gasesc din nou singur – o microbaie, o si mai microbucatarie cu o camera tin loc de un macrocosmos-univers individual numit “locuinta”, doar ca acum s-a modernizat – capacul de borcan alb abia golit a fost desfiintat, locul lui fiind luat “morbid” de o scrumiera adevarata, ce-i drept cam “neincapatoare” pentru pachetul cu filtru, de fapt cu filtre [20] pe care-l epuizeaza zilnic. Pentru ca nu avea alternativa, cu toate ca ar fi putut si chiar exista “ceva” contra .. a preferat, though, sa nu se ajute de nimeni si nimic; a nu se confunda singuratatea in care zace cu plicitseala: a luat, pe rand, femei in tara barbatilor (66, Cotidianul), capitolul fericirea din xeroxul manualului vechi de filosofie si a ajuns la o ierarhizare sistematica si organizata a modelelor culturale, autor bacauan. De cateva nopti, de cand e singur, doarme infofolit in seri de aprilie cu ambele ferestre “imobile” deschise si balconul inexistent – aerul umed si revigorant de dimineata solitara irreplaceable de anotimp in care s-a nascut fara sa simta are acces primitiv la intimitatea incaperii. Curatenia si ordinea vin in momente de maxima luciditate fizica si morala, acum tronand dezordinea fireasca, deja familiara-plastic ordinar, care se cere mereu reciclat, pe masa, chitante, bonuri, “surse” de foc, cutii pline, cutii goale; cuvertura imobilizata sub propria-i greutate se bucura de compania manuscriselor, cartilor deschise la pagini de maxim [dez]interes stiintific-cuvinte subliniate, fraze intregi neomise, urmand a fi transcrise pe foi albe ce-si vor pierde urma – si o data cu ele nepretuita informatie – mai devreme sau mai tarziu. Serile de aprilie sunt inca racoroase si, cum ambele ferestre sunt deschise, il poti surprinde, de pe marginea aceluiasi colt de pat, cu gluga pe cap, imbracat aiurea, doar, doar, ii va tine cald, pe ganduri – cazut pe ganduri de ceva vreme, se complace intr-o stare care nu cere decat prezenta in absenta totala … becul de lustra acoperita, lumina asta superficiala care ii raneste vederea e singura care il insoteste pana la intrunirea cu celalalt sol al noptii – somnul …

Advertisements

5 responses to this post.

  1. Dragut. Chiar dragut. Fiecare e unic in scris, inclusiv tu ai un mod special de a descrie lucruri, oarecum ma faci sa ma pierd in detalii. Acel “though”… chiar sta bine acolo! 🙂

    Reply

  2. ideea cu “pierdutul” o inteleg prea bine, de multe ori ma intreb daca cei care-mi vor citi scrierile vor intelege macar jumatate din ce exprim ..

    Reply

  3. Thinking alike.

    Reply

  4. E GENIALA:X.bagam la material pt revista.
    multumim:*

    Reply

  5. * se schimbase adresa la blogu revistei:”>

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: